Industria ospitalității între vis și profitabilitate

3. România pe piața investițiilor hoteliere

În primele două articole legate de industria ospitalității și investițiile hoteliere, am încercat să vă prezentăm acest domeniu specific și interesant în panoplia investitorilor structurali (în general fonduri de investiții) sau persoane fizice (persoane fizice). În acest articol, ne vom ocupa în mod special de poziția României până la alegerile prezidențiale pe piața investițiilor hoteliere.

După cum vedem în fiecare zi, omenirea se află într-o situație extrem de complexă și periculoasă. Unii spun chiar că situația de astăzi, din lume, seamănă din ce în ce mai mult cu cea din 1920. România este pe o pantă ascendentă de aproximativ zece ani și continuă să se dezvolte, în ciuda dificultăților economice globale. Să sperăm că de data aceasta nu vom avea.. ghinionul ca această ascensiune să fie brusc întreruptă de o nouă criză globală, pentru a mai avea timpul necesar alinierii la un nivel de trai mai decent.

În acest context dificil, asistăm, totuși, la o dezvoltare semnificativă a investițiilor în sectorul hotelier. Mulți au sperat timp de peste 30 de ani că turismul va fi industria care va crește cel mai mult. Cu toate acestea, turismul "crește odată cu țara". Nu poți avea o dezvoltare durabilă a turismului fără o dezvoltare a infrastructurii, precum și a mediului socio-economic. Investițiile în industria hotelieră sunt direct legate de dezvoltarea turismului. Îmbunătățirea infrastructurii turistice este esențială pentru creșterea gradului de competitivitate a industriei turismului românesc pe harta turismului internațional, iar un portofoliu diversificat de proiecte de investiții va crește șansele României de a performa într-un sector atât de competitiv la nivel global.

Dezvoltarea infrastructurii turistice și promovarea patrimoniului au condus la sosirea a aproximativ 2,8 milioane de turiști străini în structurile de primire turistică în 2018, 2,7 milioane în 2019, peste 454 de mii în 2020 (anul pandemiei), 879 de mii în 2021, 1,7 milioane în 2022 și 2,1 milioane de turiști străini în 2023 [Institutul Național de Statistică (INS), "Sosiri de turiști în structurile de primire turistică", seria de date TEMPO-Online, accesată în aprilie 2024, .- cifrele sunt probabil incomplete, deoarece colectarea totală a datelor privind toate infrastructurile turistice este încă deficitară].

În același timp, peste 10 milioane de turiști români au ajuns în structurile de primire turistică în 2018, 10,7 milioane în 2019, 5,9 milioane în 2020, 9,3 milioane în 2021, 10,9 milioane în 2022 și 11,8 milioane de turiști români în 2023.

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (META) implementează un program de sprijin financiar pentru autoritățile administrației publice locale (la nivel de județ, municipiu, oraș, comună), suplimentar față de resursele proprii, pentru finanțarea proiectelor de investiții în infrastructura de turism (MEATA: "Raport privind evoluția turismului în România în perioada 2018-2023"). Înființarea (până acum timidă și întârziată) a organizațiilor de management al destinațiilor (OMD) va da un nou impuls pentru o mai bună organizare a resurselor, iar activitatea susținută a federației de profil FIHR reprezintă un nou atu al acestui semnificativ parcurs.

Dezvoltarea infrastructurii turistice a atras creșterea investițiilor publice și private în domeniul turismului, prin dezvoltarea structurilor de primire turistică. Dacă ne uităm la începerea târzie, dar binevenită, a reabilitării unor infrastructuri și a creării de noi facilități, cum ar fi telecabinele și pârtiile de schi (cum ar fi în Borșa, Câmpulung Moldovenesc, Voineasa), precum și prin începerea reabilitării structurilor de bază în turismul balnear și de sănătate (Borsec, Felix Oradea, Covasna etc.), putem avea o viziune mai optimistă că, în sfârșit, se întâmplă ceva. Această dezvoltare a infrastructurii contribuie foarte mult la creșterea numărului de turiști români și străini. Pe județe, numărul sosirilor de turiști a înregistrat valori mai mari, în special în Constanța, București și Brașov. Mai mulți turiști au venit din țări precum Germania, Italia și Israel. Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră în primele opt luni, au fost de 9,396 milioane persoane, dintre care 3,005 milioane au provenit din țările Uniunii Europene (conform MEATA).

În ceea ce privește proiectele de investiții în industria hotelieră, asistăm de câțiva ani la o creștere semnificativă a interesului grupurilor hoteliere globale pentru preluarea în administrare sau franciză a proprietăților hoteliere din România. Grupul Accor și-a intensificat expansiunea cu peste zece noi proprietăți în ultimii doi ani prin branduri precum Mercure, Ibis, Swissotel (în București, Sibiu, Pitești, Brașov, etc.), grupul Marriott cu branduri precum Courtyard și Autograf (Cluj-Napoca, Sibiu, Arad, etc.) IHG cu InterContinental și Indigo (București și Satu Mare), grupul Wyndham care își continuă expansiunea în România, în special cu brandul Ramada, Hilton cu brandurile Hilton și Hampton (în Fântânele, Brașov, etc.) și intrarea pe piața românească a grupului american Hyatt în Brașov (Aro Palace). Acestea sunt doar câteva exemple neexhaustive ale interesului acestor grupuri pentru România.

Ceea ce în general nu știu cei care nu sunt specialiști este faptul că aceste grupuri nu investesc. Investitorii sunt în majoritatea cazurilor companii românești precum Transilvania Investment Alliance, Forty, One United, Monarc, Julius Meinl și multe altele cu sprijinul important al unor creditori precum Banca Transilvania. În ciuda tuturor eforturilor Institutului de Statistică și ale autorităților, nu putem avea încă o imagine clară a acestei dezvoltări susținute, deoarece este dificil să acumulăm date de la toți operatorii din domeniu. Avem însă date din presa de specialitate și din întâlnirile dintre hotelieri, investitori și branduri la conferințe importante precum recentul Congres Român de Turism Spa și Wellness (https://despreSPA.ro/) sau așa cum vom continua la summit-ul internațional INVEST (www.inv-est.edu) din 19-20 noiembrie anul acesta.

Colaborarea cât mai strânsă între mediul privat, public și asociațiile profesionale, precum și o mai bună informare a investitorilor cu privire la potențialul pieței hoteliere, sunt bazele dezvoltării susținute și continue a infrastructurii turistice din România, a cărei piață este încă departe de a-și atinge potențialul maxim. Totuși, acestea nu sunt vești proaste. Dimpotrivă, reprezintă noi oportunități interesante pentru investitorii imobiliari care își pot astfel diversifica strategia de investiții.

În ultimii ani, România a făcut pași importanți către dezvoltarea infrastructurii sale turistice, marcând o evoluție remarcabilă într-un sector esențial pentru competitivitatea sa internațională. Dacă în trecut România era adesea percepută ca o destinație cu potențial turistic neexploatat, astăzi începe să atragă din ce în ce mai multă atenție în regiune, atât prin eforturi publice, cât și prin inițiative private. Fiecare hotel modernizat, fiecare pârtie deschisă, fiecare aeroport extins contribuie la imaginea unei destinații care se transformă.

Numărul turiștilor străini se află pe un trend constant de recuperare după perioada critică a pandemiei, iar turismul intern atinge cifre record. Această creștere demonstrează că infrastructura și atractivitatea destinațiilor sunt esențiale nu doar pentru turiștii străini, ci și pentru cetățenii români care aleg să își petreacă vacanțele în țară. Cazul stațiunilor precum Borșa sau Voineasa, care au cunoscut o adevărată renaștere datorită investițiilor în infrastructura de agrement, este ilustrativ pentru acest fenomen.

Dezvoltarea infrastructurii nu se referă doar la clădiri sau facilități fizice. Este vorba despre ecosisteme funcționale - despre conectivitate între aeroporturi și stațiuni, despre acces facil, despre servicii integrate și despre coerența ofertei turistice. În acest sens, proiecte strategice precum modernizarea Aeroportului Internațional Brașov-Ghimbav, dezvoltarea centrelor spa din Borsec, Felix sau modernizarea transportului pe cablu în stațiunile montane sunt investiții care creează valoare adăugată în lanț pentru întregul sector.

Un aspect demn de subliniat este rolul tot mai activ al investitorilor privați în extinderea și profesionalizarea rețelei hoteliere. Intrarea unor branduri internaționale de renume - precum Marriott, Hilton, Radisson sau Hyatt - în orașele mari și chiar în destinațiile secundare din România indică o încredere sporită în potențialul turistic al țării. Aceste branduri aduc nu doar investiții financiare, ci și know-how operațional, standarde internaționale de servicii și o forță de promovare globală care contribuie la creșterea vizibilității României pe harta turismului internațional. Cu toate acestea, dezvoltarea turismului nu înseamnă doar camere moderne și telecabine eficiente. Ospitalitatea se bazează în esență pe oameni. Fără investiții reale în educația profesională, în dezvoltarea competențelor și în atractivitatea carierelor din domeniul ospitalității, România riscă să creeze infrastructuri moderne, dar să ofere servicii sub așteptările turiștilor. Este esențial ca formarea profesională să fie tratată cu aceeași seriozitate ca și infrastructura. Programe de învățământ dual, parteneriate între școlile hoteliere și operatorii privați, cursuri de specializare pentru personalul din hoteluri și restaurante - toate acestea trebuie să devină priorități naționale.

România are o șansă reală de a deveni una dintre destinațiile cheie din Europa Centrală și de Est. Are munți spectaculoși, litoral, stațiuni balneare tradiționale, sate autentice și o cultură culinară înfloritoare. Dar toate acestea trebuie să fie susținute de servicii de calitate, de o infrastructură adaptată cerințelor moderne și de o forță de muncă educată și motivată. Fără acest echilibru, riscăm să pierdem potențialul imens pe care îl avem.

Investițiile în turism nu sunt doar investiții în clădiri, ci și în imagine, în comunități și în încredere. Iar viitorul ospitalității românești depinde, mai mult ca oricând, de modul în care aceste investiții sunt gândite într-un mod integrat, sustenabil și centrat pe oameni.